Dorina Harangus – Untitled

părul îmi crește lung îngrozitor de lung
intră printre fisurile zilei și se înnoadă

adună spațiul te rog și împinge-l mai departe
realitatea s-a perforat
e rochia mea cu buline
cum se numără doi cai?
de la dreapta la stânga sau invers?
îmi șoptești la ureche răspunsul
nu l-a auzit nimeni
ești când albastru când căprui
ca un girofar în jurul căruia se droghează fluturii de noapte

cum se mai răsucește ziua de azi
s-a prins în nodul tău de cravată
copilul e un străin
nu l-am cunoscut până acum
cine l-a trimis și de ce
îmi șoptești la ureche răspunsul
nu-l înțeleg exact
crește fabulos în ziua care s-a blocat pe-nserate
secretul stă prins între cele două falii

să ieșim de aici
să ieșim din această oră verzuie
ești palidă, îmi spui,
fața ta are gust de sare și de prăjeală
privirea ți-e oblică
de ce n-ai țipat?
tăcerea-mi absoarbe gândurile, unul câte unul, tic-tac, tic-tac

ai fost martoră, îmi spui din nou,
ai fost martora înecării tale în detergentul de vase
de ce n-ai înotat?

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedintumblrmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedintumblrmail